Mami și tati. Două prezențe constante din viața unui copil. Doi oameni care ar face orice pentru binele și fericirea copilului. Cu toate că iubirea lor este nemărginită pentru omulețul vorbăreț, mami și tati văd lucrurile total diferit. Dacă, de multe ori, meseria de mamă are un program bine stabilit, meseria de tată e la program liber ales. Bineînțeles, la fel de bine se poate și invers.
O zi cu mami
- ceasul sună la 7:50
- 8:20 copilul este deja in scaunul de mașină, pregătit pentru grădiniță
- 17:00 mami ajunge să ia copilul de la grădiniță, deși programul este până la 18
- 17:30 copilul este deja schimbat și cu gustarea în mână
- 19:00 cina e pe masă
- 21:00 baia s-a terminat, povestea a fost citită și lumina stinsă. Noapte bună!
O zi cu tati
- ceasul sună la 7:50
- ceasul suna la 8:00
- ceasul suna la… 8:10…8:20…8:30…8:40….
- 09:20 copilul este in scaunul de mașină
- 09:25 tati caută sticla cu apă
- 09:35 copilul ajunge la grădiniță când toți copiii au terminat deja micul-dejun
- 17:59 tati ajunge transpirat la poarta grădiniței. Îngrijitoarea i-l predă cu un zâmbet forțat
- 18:10 tati oprește la magazin și cumpără suc, napolitane, biscuiți, ciocolată…ați înțeles…mult zahăr
- 19:00 copilul și tati se uită la tv, unul cu ciocolata în mână, altul cu berea
- 21:00 mai mâncăm sau ne culcăm?
- 21:30 dă drumul la apă în cadă
- 22:00 tati, copilul, 10 mașinuțe, 3 rățuște și 5 dinozauri se joacă în cadă
- 22:30 unde e pijamaua?
- 23:00 povestea e înlocuită cu rezumatul zilei
- 23:15 tati sforăie, copilul…se chinuie să adoarmă
Și nu îți dai seama de asta decât atunci când, la un momentdat în viață, vine ziua aia în care copilul trebuie să stea doar cu tati.
La voi cum arată o zi cu mami și cum este o zi cu tati?
Mihaela Viziru
Mihaela Viziru este mămică de omuleț vorbăreț de 4 ani. La fel de vorbăreață este și ea, ar discuta ore întregi despre copii și călătorii. Adoră să scrie și să împărtășească experiențe, “sfaturi” și (ne)realizări cu alți părinți. Cu o experiență de 10 ani în presa “serioasă”, pentru oameni mari, își găsește refugiul în scrierile pentru omuleții noștri vorbăreți.