Este prea devreme pentru cercetări despre efectele lockdown-ului asupra copiilor foarte mici, dar specialiștii spun că majoritatea omuleților vorbăreți vor fi OK, pentru că cele mai importante relații ale acestora (la o vârstă atât de mică) sunt cu părinții. Totuși, un număr tot mai mare de studii evidențiază valoarea interacțiunii sociale pentru dezvoltarea creierului.
Cercetările arată că rețelele neuronale care influențează dezvoltarea limbajului și capacitatea cognitivă mai largă se construiesc prin preluare verbală și fizică, de la împărțirea unei mingi la schimburi de sunete și de fraze simple. Aceste interacțiuni construiesc „structura și conectivitatea creierului”, sunt hrana lui.
La sugari și copii mici, interacțiunile esențiale se bazează pe schimburi continue de sunete guturale sau cuvinte simple. În cazul lor, există două riscuri majore: nu ajung să interacționeze între ei și, în același timp, primesc semnale de la părinți că oamenii ar putea fi un pericol. Deci, dacă nu au frați, copiii mici ar trebui să se întâlnească măcar o dată la două săptămâni cu omuleți de vârsta lor pentru un „schimb de experiență”.
În cazul copiilor puțin mai mari, medicii spun că tehnologia reprezintă atât o oportunitate, cât și un risc în timpul pandemiei. Pe de o parte, le permite copiilor să se angajeze în jocuri virtuale pe Zoom sau pe FaceTime cu bunicii, prietenii de familie sau alți copii. Dar, de asemenea, tehnologia îi poate păcăli pe părinți să se bazeze prea mult pe ea, fiind mult mai comod să îți lași copilul la calculator în loc să faci activități cu el.
Asta înseamnă că telefonul, tableta sau laptopul trebuie să ajungă în porții mici în mâinile lor. În schimb, izolarea provocată de pandemie poate fi o oportunitate excepțională de a sta cât mai mult cu cei mici, într-o perioadă în care, în condiții normale, acest lucru ar fi fost rar și dificil.
Există un precedent îndepărtat care dovedește încă o dată că e rău cu rău, dar mai rău fără rău. În 1974, a fost publicat un studiu amplu realizat pe cei care erau copiii în perioada Marii Crize Economice (1929-1933). Rezultatele studiului ne dau speranță: „Într-o mare măsură, cei care erau copii în timpul Marii Crize s-au descurcat mult mai bine la maturitate și au fost mult mai sănătoși din punct de vedere psihic”, a scris Glen Elder, autorul acelei cercetări.
Bogdan Nicolai
