Connect with us

Hi, what are you looking for?

Good Copil, Bad Copil - Omuleți Vorbăreți
Good Copil, Bad Copil - Omuleți Vorbăreți

Parenting

Comparațiile între copii. Răul făcut fără voie

“Tatăl lui Andrei este mult mai calm decât tine, nu țipă la el și nu îl ceartă niciodată de față cu alți copii. Tu de ce nu poți să fii așa?”. “Mama Sofiei face prăjituri foarte bune. Tu nu știi să faci nimic! Oare chiar nu poți învăța și tu să gătești ceva bun?” Cam așa ar suna o discuție dintre un copil și părinții săi în care cel mic își compară mama și tatăl cu părinții altor prieteni. Dar nu, nu veți auzi niciodată o astfel de discuție. Atunci de ce unii părinți simt nevoia să își compare copilul cu un altul?

La o simplă plimbare la locul de joacă, sigur veți auzi cel puțin două mămici care își compară copii. Și discuția nu este doar între ele, asistă timid și copiii. 

Cele mai frecvente sunt comparațiile despre cumințenie: “Uite ce cuminte este X! Tu nu poți să stai o secundă locului”. 

Apoi, vin comparațiile legate de mâncare: “Y a mâncat totul din castronel, tu stai și caști gura la alții. Ești numai piele și os!”. 

De departe, cele mai dure comparații sunt cele legate de inteligență: “Uite, Z știe 5 poezii! Tu ești vai de capul tău, nici măcar o poezie nu știi”. 

Mulți părinți își compară copiii cu alți copii cu intenția de a-i motiva să exceleze. Dar această comparație poate avea efectul opus și chiar să ducă la eșec.

Copilul comparat se poate simți inferior, incapabil să realizeze ceva și, pe termen lung, îi poate afecta stima de sine. 

Se poate ajunge la răni emoționale profunde și greu de vindecat sau chiar la violență față de “reperul” părintelului său.

De ce părinții își compară copiii?

Singurul motiv pentru care părinții îți compară copiii este să instige spiritul de competiție. Este modalitate pe care unii părinți o văd benefică atunci când vine vorba despre a scoate la iveală potențialul “ce zace” în copiii lor. Un copil care însă va auzi constant nemulțumirea părintelui față de el și performanța sa slabă, nu va putea face performanță. 

Sunt câteva aspecte pe care ar trebui să le înțeleagă părinții

1. Singura variantă în care este permis să compari este comparația cu propria persoană. “Uite, azi ai fost mai ascultător decât ieri.” 

Evoluția sau regresul se observă doar în relație cu tine, nu cu ceilalți. „Înainte“ și „după“ este singura comparație care poate fi acceptată și care nu aduce odată cu ea frustrări. 

2. Copiii ar trebui să gândească singuri. Înainte de a avea această pretenție, părinții trebuie să învețe să își asculte copiii. Să le asculte dorințele, frustrările și orice gând. 

Trebuie să încerce să înțeleagă procesul de gândire al unui copil.

Fiecare copil este unic și binecuvântat cu puncte forte diferite. Poate copilul tău nu știe o poezie, însă știe bine cifrele sau desenează frumos sau orice altceva. 

Copiilor ar trebui să li se permită să gândească critic și să ia decizii pe cont propriu, astfel vor dezvolta încredere reciprocă, respect și dragoste.

3. Copiii nu sunt obiecte. De multe ori vrem ca omuleții noștri vorbăreți să se comporte fără echivoc în societate, să vorbească doar atunci când sunt întrebați, să mănânce fără să verse un strop de mâncare din farfurie sau să știe 10 poezii. 

Toate astea pentru plăcerea noastră. Pentru că părinții simt o nevoie acută de a se lăuda cu reușitele copiilor în public. 

Ei bine, copiii nu sunt obiecte. Stabilirea unor obiective nerealiste poate conduce la dezamăgire pentru părinte și la distrugerea unor valori pentru proprii copii.

În loc de concluzie

Copiii ar trebui tratați cu respect, iubiți și înțeleși fix așa cum sunt ei.

Nimeni nu este perfect și nimeni nu excelează în toate domeniile. O abordare pozitivă și motivarea copiilor fără a-i compara cu alți copii, îi poate ajuta pe cei mici să devină indivizi încrezători și de succes.

Tu cum îți motivezi copilul?

Mihaela Viziru

Mihaela Viziru este mămică de omuleț vorbăreț de 3 ani și jumătate. La fel de vorbăreață este și ea, ar discuta ore întregi despre copii și călătorii. Adoră să scrie și să împărtășească experiențe, “sfaturi” și (ne)realizări cu alți părinți. Cu o experiență de 10 ani în presa “serioasă”, pentru oameni mari, își găsește refugiul în scrierile pentru omuleții vorbăreți și este în echipa revistei încă din prima zi.

Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.

3 + 10 =

Advertisement

Din aceeași categorie:

Pediatrics

Vecinii noștri ucraineni înfruntă cel mai de temut an din viața lor din cauza războiului. Mulți au decis să își lase în urmă viața...

Pediatrics

"Pe parcursul primelor 18 luni, copilul își schimbă mult programul de somn. Trebuie să urmărim mereu semnalele pe care ni le dă și să...

Parenting

Prima dragoste e cea mai frumoasă și nu se uită niciodată. Este cea mai pură și sinceră formă de iubire pe care omulețul tău...

Lifestyle

Văd ceasul ca pe o pizza și sunt dispusă să aloc câteva felii job-ului și alte câteva felii viselor mele, pe care nu le...

Parenting

Ca părinte, este normal să ai anumite așteptări de la copilul tău. Cea mai mare așteptare este să te asculte. Apoi, ușor, ușor, încerci...

Books/Edu

Ceea ce am găsit în locul siguranței la care speram m-a făcut să scriu

Parenting

Dacă cel mic vede că minți pentru a nu merge într-o vizită, să te aștepți să te imite

Pediatrics

"Omulețul vorbăreț își porționează singur această plăcere cu câteva trucuri"

Lifestyle

De ce copilul meu plânge noaptea în timp ce al vecinei doarme dus? De ce Vlad este foarte ascultător, iar Matei este mereu îmbufnat?...

Lifestyle

Fiecare rid are povestea lui și fiecare ascunde un zâmbet sau o lacrimă. Sunt ale noastre, fac parte din noi și sunt dovada că...

Books/Edu

Fericirea poate veni din diverse lucruri. Ea poate ține de un loc, de o persoana, de un moment sau de toate la un loc....

Events

Anais și Nicholas au fost plecați o săptămână la bunici, unde au împodobit bradul împreună cu bunicul, cu bunica și cu străbunica. Atât de...