Connect with us

Hi, what are you looking for?

Convulsiile febrile
Convulsiile febrile

Pediatrics

CONVULSIILE FEBRILE. Febra, Monstrul De Sub Patul Micilor Părinți, Partea A II-A

Ce sunt convulsiile febrile?
De ce apar?
Când apar?
Ce trebuie să facem?

Săptămâna asta vin cu un articol serios. Aici nu prea am ce glumițe să fac, dar nu e nici chiaaar atât de sfârșitul lumii pe cât sunt sigură că au simțit părintii ai căror copii au experimentat convulsiile febrile. Îmi pot doar imagina cât de sfâsietor trebuie să fi fost amalgamul de teamă, disperare, panică și senzația profundă de neputință.

Mulți părinți care au asistat la crize convulsive febrile au declarat că au crezut că își vor pierde copiii. Nu este un gând deloc ușor și vreau să încep prin a vă spune că e ok, e ok să simțiți tot ce ați simțit, iar asta nu vă face nici slabi, nici nepregătiți, nici exagerați. Vă face părinți ce își iubesc copiii mai mult decât orice pe lumea asta. 

Eu cred cu tărie în educația medicală de bază pentru populația generală. Împreună cu ea, vine și calmul într-o situație de criză, părinții vor avea cele mai mari șanse de reușită, iar copiii vor avea cea mai mică rată de complicații sau sechele.

Să reușim conștient să înfruntăm rapid această acaparare pur emoțională, bazată pe cele mai arhaice instincte de supraviețuire ale creierului – în care avem de ales să luptăm, să fugim sau să “înghețăm” (fight, flight or freeze) – să venim cu puțină cerebralitate ca să putem acționa.

Nimic nu m-ar bucura mai tare decât să evoluăm ca nație, să avansăm de la băbismele de genul “Mușcă-l de degetul mic (?!?!) și ia un clește ca să-i deschizi gura (!?!?)” catre “Protejeaza-i capul, pune-l în poziție laterală de siguranță și sună la 112”, toate în același timp, dacă este posibil. Vom vorbi despre convulsiile febrile la copil, care sunt un caz particular de convulsii.

Ce sunt convulsiile febrile?

Sunt manifestări caracterizate prin mișcări necoordonate, spastice (ca tremurăturile), copilul este încordat, cu privirea fixă, ochii dați peste cap, cianoză în jurul gurii, al nasului (= albăstrire / învinețire) și al extremităților, diminuarea sau chiar oprirea respirației, pierderea involuntară de urină și materii fecale. După criză, copilul poate fi somnolent sau chiar opusul, poate prezenta o stare de agitație psihomotorie.

Etapele unei crize convulsive

Didactic, se poate spune că o criză convulsivă are 3 etape:

– faza preconvulsivă: anxietate, stare generală de agitație psihomotorie

– criza propriu-zisă: gura încleștată, mâinile sunt blocate în flexie și picioarele în extensie, cu o durată de aproximativ 1 minut, urmate de contracții musculare foarte rapide, cu ochii ficși sau cu mișcări ritmice, respirație neregulată sau chiar oprirea respirației, ceea ce poate dura între 1-15 min, urmate apoi de o hipotonie generalizată.

– faza postconvulsivă: poate prezenta iritabilitate, agitație, însă, de obicei, prezintă somnolență postcritică.

Această înlanțuire a evenimentelor se desfășoară foarte rapid sau chiar se pot suprapune, de aceea, nu este atât de important să le etapizăm, cât, mai degrabă, să le înțelegem.

De ce apar?

Crizele convulsive febrile apar ca urmare a unei creșteri bruște de temperatură. Acestea apar, de obicei, la temperaturi de peste 39 de grade, dar pot apărea și la temperaturi mai mici, în funcție de pragul convulsiv al fiecărui copil. 

Citește și Febra, Monstrul De Sub Patul Micilor Părinți (Partea I)

Sunt datorate, în mare parte, imaturității sistemului nervos central, de aceea riscul cel mai mare este la copiii care au sub 1 an.

Printre alți factori de risc se mai numără factorul ereditar (aprox. 1/4 din copiii afectați au cel puțin un părinte cu istoric de convulsii), virozele și infecțiile respiratorii, otita medie acută, meningita, infectiile digestive, boli virale (rujeolă, rubeolă, varicelă).

Când apar?

La copiii cu vârste între o lună și șase ani, într-un context febril. Incidența maximă este între 18 luni și 2 ani. 

După vârsta de 6 ani, se reevaluează diagnosticul și se caută și altă cauză, considerându-se că sistemul nervos al copilului a ajuns la o maturizare care să nu mai permită atât de ușor declanșarea acestor manifestări.

Crizele convulsive febrile pot fi încadrate în două tipuri:

Riscul recurenței există și este în jur de 40% după prima criză. Dintre recurențe, între 55-75% apar în primul an de la eveniment. Pentru evitarea lor, recomandările cuprind combaterea energică a febrei și folosirea medicamentului recomandat de medic*

*Nu voi detalia aici pentru a evita automedicația. Dacă aveți temeri sau istoric și doriți să fiți pregătiți cu astfel de medicamente acasă, luați, vă rog, legătura cu medicul vostru pentru a vă informa corect și complet.

Există totuși și o veste minunată! Marea majoritate a acestor crize convulsive febrile sunt simple, considerate benigne și nu lasă niciun fel de sechele. Ele scad până la dispariția totală odată cu înaintarea în vârstă și maturizarea sistemului nervos central.

Ce trebuie să facem?

Până aici cu teoria! Acum, hai să vedem și cu practica:

Copilul începe să aibă o criză convulsivă în context de febră. După ce te scurgi pe picioare, îți tragi cele mai din adâncuri puteri și:

  • Te uiti la ceas. După cum am povestit mai sus, este important să știi durata simptomelor pentru a i le putea comunica medicului.
  • Desfaci nasturi, gulere etc pentru a elibera căile respiratorii și așezi copilul în poziție laterală pentru a preveni aspirația de salivă sau varsăturile. Astfel, nu există nici riscul de a-și înghiți limba.
  • Te asiguri că este protejat și că nu se poate răni în timpul crizei de obiectele din jur.
Ce nu trebuie să facem

! NU îi vei forța deschiderea gurii! Folosirea unei linguri sau a altor obiecte riscă să lase copilul fără dinti, iar dacă folosești degetele tale, riști să rămâi fără ele. Nu este nevoie de așa ceva!

! În timpul crize NU! se dă niciun medicament, din cauza riscului de aspirație și de sufocare.

! După terminarea crizei ȘI ÎNAINTE de plecarea către spital, se vor administra medicamente pentru scăderea febrei (!!!). Este de preferat administrarea de antitermice intrarectal pentru un efect mai rapid. Se poate apela și la măsuri fizice precum împachetările. După cum am menționat și în articolul despre febră, NU! se pleacă la drum cu un copil cu febră, indiferent de convulsie sau nu!

! NU aveți cum să opriți această criză, așa că, vă rog, nu zgâltâiți copilul, nu aruncați cu apă pe el, nu îl mușcați de degete, nu îi dați palme etc. Trebuie doar să îl puneți în lateral, să aveți grijă să nu se rănească și să așteptați să se oprească urmărind cu atenție copilul.

Criza se va opri, cel mai probabil, în câteva minute. Este foarte important să fiți atenți și să îi descrieți medicului cum a fost și cât a durat pentru ca acesta să poata pune un diagnostic corect.

În cazul în care lucrurile evoluează nefavorabil, iar copilul se oprește din respirat sau întră în stop cardio-respirator – Posibilitatea asta este mică, se întâmplă RAR – se începe protocolul clasic de prim ajutor și se încep manevrele de resuscitare.

În loc de încheiere

Încheiem prin a reveni la subiectul febră, de unde au și venit solicitările voastre despre convulsii. 

În cazul unui copil cu convulsie febrilă în antecedente, trebuie urmărit cu atât mai atent când are febră și trebuie acționat cu prioritate pentru scăderea ei, avand risc de recurență. Prevenția este cel mai bun tratament!

Vă încurajez să discutați cu medicii voștri despre subiectele asupra cărora doriți să vă informați și să apelați la ei cu încredere si pentru informare și prevenție, nu doar pentru tratament. 

Vă asigur ca sunt din ce în ce mai mulți medici deschiși să vă explice și să vă liniștească.

Sper din suflet ca acest articol să vă aducă puțină pace în suflete și, cel mai important, încredere în voi! Va fi bine! Cum zice o vorbă din popor, se fac ei mari. 🙂 

Cu bine, părinti vorbăreți!

Dr. Alina Androne

Alina Androne este medic rezident chirurgie pediatrică, mamă de omuleț vorbăreț expresiv, pasionată de joacă, parenting, psihologie și desen.

Nici un sfat sau recomandare, nici macar cea venita din partea unui medic, nu va putea inlocui vreodata consultul medical. Examinarea clinica este un pas crucial pentru diagnosticul si tratamentul corect al oricarei afectiuni.

2 Comments

2 Comments

  1. Dumitru Mihaela

    7 March 2021 at 21:44

    Buna ziua ! Sunt medic specialist pediatru cu atestat în asistenta medicala de urgenta și as vrea să adaug:
    – intervalul de vârsta expus riscului de a face convulsii febrile este între 3 luni si 5 ani
    – NU exista prag convulsivant al febrei ( am avut pacient care a făcut convulsie și la 38.1 )
    – primul criteriu al unei convulsii febrile este PIERDEREA STARII DE CONSTIENTA, pentru a nu fi confundata cu frisonul
    – primul gest este sa pun copilul în poziție laterala de siguranta și cu un obiect moale sub cap, pentru a nu se produce și un traumatism cranio-cerebral secundar mișcărilor involutare
    – NU pot ști dacă în momentul în care debutează o convulsie aceasta este febrila sau o criza epileptice pusa în scena de febra, motiv pentru care nici după încetarea crizei nu plec cu copilul spre spital cu mijloace proprii, ci cu ambulanta

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

seventeen − three =

Advertisement

Din aceeași categorie:

Pediatrics

E marți seara. Mă întorc de la birou și o găsesc pe Anais somnolentă și cu temperatură 39. De obicei, nu mă panichez foarte tare...

Pediatrics

“A venit la mine alergând cu șiroaie de sânge curgându-i pe față. Am zis că mor!”, mi-a spus o mămică venită într-un suflet la...

Pediatrics

Salut, dragi părinți vorbăreți! Astăzi, m-am gândit să vă povestesc despre un organ pe cât de mic, pe atât de controversat, despre care oamenii...

Pediatrics

Care este diferența dintre gripă și răceală? Ce este rinita? De ce nu contează cât de gros ne îmbrăcăm copiii? Care este, de fapt,...

Pediatrics

Ce este fimoza? De câte tipuri este ea? De ce parafimoza este o urgență medicală?

Pediatrics

Ce înseamnă, de fapt, febra? În ce situașii febra poate fi falsă? Cum scădem febra? De ce nu trebuie să dăm antibiotic preventiv?

Pediatrics

Alimentele și băuturile dulci nu-și au locul în dieta copiilor pentru că le pot influența preferințele gustative pentru tot restul vieții

Pediatrics

Aproape 75% la sută din accidentele din trambulină sunt cauzate de copii care sar în același timp

Pediatrics

Dietele ținute în copilărie pot crește riscul tulburărilor alimentare de la maturitate.

Pediatrics

Din fericire, experții spun că testele în sine nu sunt dăunătoare pentru copiii mici, nici măcar pentru sugari, chiar dacă sunt făcute în mod...

Pediatrics

În fiecare casă există cel puțin un televizor și un calculator. Trăim în era tehnologiei și, datorită ei, putem să ne facem la fel...

Pediatrics

Studiile arată și că bunicii care își îngrijesc nepoții trăiesc mai mult